Super Blog · Uncategorized

Coltul meu de Rai, in mijlocul naturii

Imi mutam greutatea de pe un picior pe altul, iar din cand in cand duceam mana catre geanta plina cu bani, de parca ar fi putut sa dispara subit in ultimele zece secunde, cand nu m-am uitat la ei. Si iar imi mutam greutatea, de parca picioarele mele ar fi devenit brusc mult prea mari in comparatie cu restul corpului.

Unchiul meu pe care nu il cunoscusem niciodata, despre care nici nu stiam ca exista pana zilele trecute, ma inclusese in mostenire. Am inteles ca el nu a avut copii, asadar a donat o mare parte din averea lui, cealalta parte revenindu-mi mie. Aproape sigur, eram in stare de soc.

El si tatal meu au fost despartiti la nastere, iar tata a ramas in Romania, pe cand fratele sau a fost adoptat de catre o familie din SUA. Nu s-au mai intalnit de atunci, iar tata nu mi-a povestit prea multe despre el, dar am aflat recent ca din pacate s-a stins. Nu am avut timp sa reactionez la aceasta veste, caci imediat m-a sunat avocatul lui, sa ma intrebe cum vreau sa imi primesc mostenirea.

Stateam in fata bancii, cu o geanta plina cu bani si fara nicio idee ce sa fac mai departe. Mi-am amintit brusc de ceva ce am citit mai demult despre persoanele care castiga la Loto: in aproximativ un an cheltuie toti banii, apoi ajung mai saraci decat au fost. Primul meu gand a fost ca trebuie sa fiu isteata si sa evit aceasta capcana, de a cheltui iresponsabil. Apoi m-am gandit ca trebuie sa fac ceva… ceva care sa conteze. Dar ce?

M-am urcat in masina si am condus fara tinta pentru o vreme. Am hotarat totusi sa merg in satul in care am crescut, sa ii fac o vizita bunicii. Cand am coborat din masina, pasii m-au purtat catre malul Argesului, acolo unde mergeam sa culeg micsunele, cand eram copil. Pierduta in ganduri, m-am oprit asupra ideii ca din pacate foarte multi oameni nu mai apreciaza natura, nu mai petrec timp in aer liber sau la tara, departe de sosele aglomerate, blocuri de beton si poluare.

Coltul meu de Rai, in mijlocul naturii

Atat de putini oameni mai stiu obiceiurile de la sat, sau mai apreciaza calitatea timpului petrecut la aer curat, inconjurati de natura. Nici mancarea nu mai este naturala, totul e injectat cu chimicale si scaldat in microplastic.

In timp ce rataceam pe carari ce vad prea rar pasi ai omului modern, m-am gandit cum ar fi daca as putea face ceva in sensul asta. Cum ar fi daca as putea sa ii intorc pe oameni cu fata spre natura? Ar fi ceva care conteaza?

Ideile au inceput sa apara ca o avalansa ce ma coplesea, de parca mintea mea nu le-ar fi putut cuprinde pe toate in acelasi timp: oamenii se duc la terase si baruri, in mall, rareori in parc. Dar merg insa, destul de des, la restaurant.

Asa ca voi face un restaurant, chiar aici pe malul Argesului, in mijlocul naturii. Va avea un meniu vast cu mancaruri traditionale, dar si preparate vegetariene, iar materia prima va proveni doar de la agricultori si crescatori de animale care pot demonstra ca produsele lor sunt naturale.

Va avea o bucatarie cu dotari moderne, precum friteuza profesionala, malaxor pentru aluat, masina de gatit si altele. Voi servi feluri de mancare delicioase si sanatoase, iar oamenii vor vorbi cu drag si cu multa pofta despre ele.

sursa:  GGM Gastro + edit Canva

Voi amenaja o curte mare, cu loc de joaca pentru copii si zona de relaxare pentru adulti, care va cuprinde sezlonguri, hamace, fotolii de gradina si un leagan mare, caci ei nu recunosc, dar multi adulti si-ar dori sa se mai dea in leagan.

Partea de terasa va avea mobila confortabila de gradina, cu fotolii moi si scaune reglabile, iar la interior va fi un decor ce impleteste stilul modern cu cel rustic; va avea marmura si dotari moderne, dar si stergare, strachini, linguri de lemn si cate un felinar pe fiecare masa.

Va fi un restaurant ca un colt de rai. Oamenii vor veni aici sa se relaxeze, sa manance ceva bun si sa petreaca timp, atat de important, in mijlocul naturii. Il voi numi… Coltul meu de Rai.

2 ani mai tarziu

“E o gradina ca un vis”, asa suna una dintre sutele de recenzii lasate de clienti.

Ma intorc cu fata spre terasa cu curte spatioasa si gradina; copiii se joaca la topogan, iar rasetele lor inocente rasuna peste dealuri. Mai incolo, aproape de gardul proprietatii, se aude susurul raului din apropiere. Cate o albina trece in zbor grabita, sa duca miere la stupii din padure.

Se aude zdranganit de tacamuri si pahare, oamenii vorbesc, rad, un catel latra la o masa, cerand ceva mancare. E galagie, dar in acelasi timp e atat de multa liniste.

Nu a fost foarte usor, dar am reusit: am creat un colt de Rai. Se spune ca daca nu e macar putin greu, nici rezultatul nu are cum sa fie extraordinar.

Dupa ce am cumparat terenul, am angajat un arhitect care m-a ajutat sa construiesc restaurantul propriu-zis. Am luat apoi mobila pe care o visam, iar pentru echipamentele performante necesare intr-o bucatarie de acest gen am apelat la GGM Gastro, unul dintre liderii de piata in furnizarea de echipamente profesionale pentru industria HoReCa.

sursa:  GGM Gastro + edit Canva

Cu ajutorul lor am inteles care sunt produsele si dotarile de care am nevoie pentru a putea sa servesc mancare gustoasa, dar si sa usurez munca angajatilor. Avand si cel mai mic pret, nu am stat pe ganduri si am ales produsele lor, iar alegerea facuta cu siguranta a contribuit la satisfactia clientilor.

Coltul meu de Rai, in mijlocul naturii

Coltul meu de Rai poate fi gasit la doar 20 km de Bucuresti, pe malul raului Arges. Aici poti manca cele mai naturale preparate, iar in timp ce mancarea delicioasa iti hraneste trupul, natura vie ce te inconjoara iti va hrani sufletul.

Vara te poti relaxa pe un fotoliu, la umbra, sau te poti intinde pe iarba daca vrei, pentru ca are efect terapeutic. Iarna construim cazemate si organizam concursuri de aruncat bulgari; si dupa o bulgareala buna, poti intra in incinta restaurantului, sa mananci o ciorba fierbinte si sa auzi lemnele trosnind usor in soba traditionala instalata intr-un colt.

Paseste in natura, caci ea este ca o poarta catre tine insuti, pe care o poti deschide cu cheia potrivita. Iar daca o cinstesti si o onorezi, te va recompensa inzecit. Ea stie sa iti vindece ranile sufletului, sa iti umple plamanii cu aer proaspat si sa te revigoreze, indiferent cat de grea ti-a fost ziua. Deschide poarta si uita-te la natura ca la o oglinda a ta.

“Priveste adanc natura. Si apoi vei intelege totul mai bine” (Albert Einstein)

Poveste imaginata pentru SuperBlog 2021

Advertisement

One thought on “Coltul meu de Rai, in mijlocul naturii

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s