Super Blog

Gala Superblog sau Jurnalul unei minivacante cu nori si soare

Stii cum e vorba aceea: dupa munca, si rasplata? Cam asa e si cu SuperBlog: dupa o luna si ceva de scris articole la foc automat, mult stres si multa presiune, rasplata (pe langa premiile castigate) a venit ca o minivacanta de trei zile la Hotel Opal.

Asadar, vineri la 5 dimineata, am plecat spre Cap Aurora. Spre surprinderea mea, am mai gasit inca trei oameni suficient de dementi incat sa se trezeasca de la 4 dimineata ca sa vina cu mine: un blogger si un cuplu cules de pe blabla car.

Pe autostrada doar eu si tiristii, din cand in cand cate o masina mica, un alt matinal sau mai degraba speriat de aglomeratie, ca mine.

Am ajuns cu bine si inainte de a ne caza la hotel am baut un frappe (ma rog, eu am baut un frappe, restul – fiecare ce i-a poftit inima) la o terasa de pe plaja si ne-am relaxat asa cum meritam.

Primele lucruri pe care le-am remarcat la hotel Opal au fost curatenia ireprosabila si faptul ca pun accentul pe utilitate si confort. Mi-a placut mult faptul ca in fiecare camera exista multe spatii de depozitare, care in majoritatea hoelurilor lipsesc.

Mie imi place sa despachetez tot atunci cand ajung in camera si sa pun pe umerase, in dulap sau in sertare, dar de multe ori mi s-a intamplat la cazari diferite sa nu am unde sa depozitez ce aveam prin valiza. Ei bine, la Opal nu am avut aceasta problema; de fapt, au mai si ramas vreo doua sertare in care nu am avut ce sa pun. 🙂

Camerele sunt mari, moderne, aerisite si confortabile. Vederea superba m-a captivat de cand am intrat in camera, asa ca mai intai am stat cateva momente pe balcon admirand-o, apoi am dormit putin, obosita dupa drum.

In urmatoarele zile am avut parte de mai putin soare, dar de momente petrecute in compania unor oameni tare faini.

A sosit si Gala si a adus cu ea un pachet complet de emotii, pe care nu stiu exact cum am reusit sa mi le potolesc atunci cand am fost chemata la microfon. Am un istoric de tampenii spuse la microfon din cauza emotiilor, iar pentru mine a fost un succes personal ca am reusit sa fiu coerenta si chiar amuzanta pe alocuri.

Spre surprinderea mea, m-au felicitat multi oameni, printre care sponsori si fosti castigatori SuperBlog. Nu ma asteptam, pentru ca pana la Gala eu nu am realizat ca sunt pe podium. Adica, stiam ca locul 3 inseamna podium, dar mi s-a scurtcircuitat putin creierul si nu am mai facut legaturile necesare. Mi se mai intampla uneori, e de la stres.

sursa: SuperBlog

Duminica am dat o fuga prin Vama Veche, unde am mancat o ciorba de peste la Cherhana, am luat clatite la pachet ca sa ne indulcim pe drum si am facut cateva poze.

Planuri de viitor

In viitorul apropiat mi-ar placea sa ma mai intorc la Hotel Opal din Cap Aurora, pentru ca mi-a placut mult. E si foarte aproape de plaja, plus ca e pet friendly, doua chestii pe care le caut atunci cand aleg un hotel.

In viitorul nu chiar atat de apropiat, adica prin toamna, vreau sa particip din nou la SuperBlog. Tintesc spre ravnitul loc doi, dar sunt prea multe variabile la mijloc pentru a putea promite ceva. Am sanse egale si sa ies pe locul 30, deci totul e posibil.

In cazul in care nu stiati de ce am spus “ravnitul loc 2”, sa va explic: lumea superbloggerilor se imparte in doua: cei care vor locul 2 ca sa mai poata participa si la editii viitoare si cei care tintesc spre trofeu si nu inteleg de ce unii ar vrea locul doi, caci aparent nimeni nu isi aminteste de cel de pe locul 2.

Eu fac parte din prima categorie, in primul rand deoarece nu particip la SuperBlog pentru faima, deci daca nu isi aminteste nimeni de mine, eu sunt cat se poate de ok cu asta; in al doilea rand, tocmai am implinit 10 ani de la prima participare si odata cu trofeul, SuperBlog asa cum il stiu ar disparea din viata mea. Exista si un al treilea motiv si o sa fiu foarte sincera cand va spun asta: nu sunt convinsa ca merit primul loc. Cred ca scrisul meu trebuie sa mai evolueze putin, sa se mai transforme, si nu stiu daca asta e posibil de la o editie la alta.

sursa: SuperBlog. Felicitari, Oana!

Pentru mine, e important sa stiu ca atunci cand se trage linie, eu sunt multumita pentru ca am dat tot ce aveam mai bun. Atat. Restul e relativ.

Recomand SuperBlog oricarui blogger, macar o data, ca sa vada cum e. Dar aveti grija, am auzit ca ar crea dependenta. 🙂

2 thoughts on “Gala Superblog sau Jurnalul unei minivacante cu nori si soare

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s