File de jurnal · Uncategorized

Un “buna ziua” spus cu bucurie

Astazi am iesit putin cu Bela afara, iar la intoarcere, asteptam sa vina liftul, ca dupa operatie nu mai are voie sa urce pe scari. Cand a ajuns liftul la parter, eu am luat-o pe Bela in brate, ca devenise agitata. Din lift a iesit o vecina, toata posaca si cu gheata in privire, iar in loc de "buna ziua" mi-a spus rastit: "imi dati si mie voie?"

Eu ma dadusem intr-o parte, in ideea ca daca va iesi un catel din lift, sa pun putina distanta intre el si Bela. Iar vecina, aparent voia sa treaca fix pe unde eram eu, cu Bela in brate. Nu mai prin stanga, nu mai prin dreapta. Exact pe acolo. M-am dat, ca na, trecea majestatea sa vecina de la 4, trebuia sa ii fac loc, nu putea sa ma ocoleasca.

Mai devreme ma intalnisem pe scara cu un vecin, care mi-a raspuns la "buna ziua" printre dinti, de ziceai ca i-am stat in gat.

Si atunci m-a lovit: de cand nu am mai auzit si eu un "buna ziua" spus cu bucurie!

File de jurnal

O doamna din Odessa

A ajuns in casa asociatiei unde sunt voluntara, vineri noapte pe la 1, adusa de doi tineri care transporta refugiati de la Gara de Nord. O doamna din Odessa, in varsta de aproximativ 60 de ani. Avea o geanta pe umar, in mana un troller si in ochi multe povesti nespuse. Si multa panica. S-a… Continue reading O doamna din Odessa

File de jurnal

Despre bullying si alti demoni

Despre bullying s-a tot discutat si rasdicutat. Am mai pomenit si eu despre el, dar foarte rar si fara prea multe detalii. De ce? Nici nu stiu exact. Probabil pentru ca urasc sa ma simt o victima.

Bullyingul este o forma de hartuire, agresiva si constanta, venita din partea uneia sau a mai multor persoane, la scoala, la munca sau in diverse medii.

Eu am avut parte de el in clasele V-VIII. In clasele mici eram prea mici si eram imbracati toti la fel, uniforma fiind obligatorie.

File de jurnal

Weekendurile copilariei mele

Astazi dimineata, dupa ce am baut cateva guri de cafea, m-am imbracat si m-am dus pe la magazinele din jur, sa caut o salopetica pentru Bela. Pentru cine nu stie, Bela e catelusa mea draga, operata de curand. Aveam nevoie de o salopeta care sa ii acopere operatia, ca sa nu se poata linge in locul ala. Si cum umblam eu prin magazine, m-a incercat un sentiment de deja vu, despre care nici nu am stiut de unde vine, initial. Apoi mi-am amintit: cand eram eu mica, sambata era zi de mers la piata.

File de jurnal

“Eu pot sa te distrug, daca vreau!”

Nici nu stiu de ce mi-am amintit chestia asta. Mi-a spus-o un sef, la un moment dat. Nu cel din prezent. Cel din prezent e un om super ok. M-a sunat zilnic atunci cand am avut covid, nu ca sa ma intrebe cand reincep munca, ci ca sa ma intrebe daca sunt ok, daca am nevoie de ceva. M-a sunat si ca sa ma intrebe cum se simte cainele, deci tot respectul meu.

Nu, seful de care va spuneam la inceput mi-a fost sef acum vreo patru sau cinci ani. Lucram ca specialist marketing la un magazin ok. Biroul era aproape de casa, colegii erau ok (majoritatea), salariul era okish, sa zicem ca imi era bine. Asta pana cand managerii au hotarat ca nu pot administra si magazinul online, in conditiile in care aveau patru magazine fizice si se pregateau sa il deschida pe al cincilea. Asa ca au angajat un manager de marketing. Si cum au facut ei, cum l-au ales, ca l-au angajat mai degraba pe pile, decat pe merit.

dezvoltare personala · File de jurnal

Expresia zilei: a scoate carbunii din foc cu mana altuia

A scoate carbunii din foc cu mana altuia = a pune pe altcineva sa întreprindă o acțiune primejdioasă, a fugi de răspundere, lăsând munca pe seama altuia.

Ca atunci cand instingi pe cineva sa poarte o cearta in numele tau sau in locul tau.

Ca atunci cand "arunci bomba" apoi te retragi cuminte si sa ii lasi pe ceilalti sa rezolve conflctul, in locul tau.

Ca atunci cand spui ca o sa faci si o sa dregi, dar cand ajungi acolo esti mielusel cuminte.

Ca atunci cand ii promiti cuiva ca o sa il sustin in demersul sau, dar cand e vorba propriu-zis sa il sustii, te faci ca ploua.

dezvoltare personala · File de jurnal

Eu nu mai suport oamenii astia…

Oamenii astia de la care nu stii niciodata la ce sa te astepti.

Ii stiti? Sunt oamenii care azi se poarta mega dragut cu tine, par cei mai prietenosi si saritori oameni. Apoi, urmatoarea zi te ignora, de parca nu te-ar cunoaste. Si in ziua trei spun ceva urat/nesimtit/misogin la adresa ta. Eu pe oamenii astia nu ii mai suport.

"Dar poate ai facut tu ceva".

Ahm, nu. Eu sunt consecventa in atitudinea mea fata de oameni. Si m-am saturat sa ma invinovatesc aiurea, sa cred mereu ca e vina mea, ca am facut eu ceva.

It's not me, it's you.

diverse · File de jurnal · Uncategorized

Atinsa de magie

Eu pe vremuri, scriam. Nu doar articole, ci si poezie, nuvele, o gramada de fanficuri si un roman. Pe vremuri, adica acum 10-12 ani.

Fanfic vine de la fanfiction si e o poveste care continua o opera cunoscuta. Sau se foloseste de personajele acelei opere pentru a nara o cu totul alta poveste.

Si aveam succes, consider eu. Aveam zeci de mii de cititori si fete care imi lasau mereu comentarii. Una din ele m-a recunosocut la o lansare de carte, acum vreo 5 ani. Nu mi-a venit sa cred. Lansare, se subintelege, nu era a mea.

Cred ca asta m-a frustrat foarte tare si dupa multe incercari nereusite de a publica la o editura, am renuntat. Am renuntat de tot. Si nu am mai scris deloc.