Intorcandu-ma cu gandul la anii copilariei, mi-au trecut prin fata ochilor intr-o doara verile petrecute in fata blocului jucand “Tara, tara, vrem ostasi”, “Ratele si vanatorii”, “Frunza” si altele, ori la tara la bunici, unde stateam toata ziua pe malul Argesului alaturi de ceilalti copii din sat, jucandu-ne, scaldandu-ne si uitand sa ne mai intoarcem acasa.
Nu ma temeam de insolatie, ori de serpii pe care ii mai vedeam uneori de drumul spre apa. Nici cand stateam alaturi de toti cainii maidanezi, in spatele blocului nu ma temeam ca iau purici sau capuse si nu m-am temut niciodata ca o sa ma muste vreun caine, am creat o relatie profunda de prietenie inca de la inceput.
Nu ma temeam de multe lucruri. Dar ma temeam de ceva. Unii copii au teama de intuneric si nu pot dormi decat daca au o lampa de veghe sau o lumina aprinsa, fiindca au impresia ca vor iesi monstrii de sub pat si o sa ii atace.
Eu nu aveam monstri sub pat. Nu, ai mei erau la dispensar. Adica o policlinica, unde aveam medicul pediatru: pe doamma doctor Stoica.
Unii copii au avut Bau-Bau si Baba Cloanta, eu am avut Penicilina si Moldamin
Doamma doctor Stoica avea in jur de 55 de ani, un coc mare aproape de varful capului, prins cu multe agrafe, nu zambea niciodata si eu cred sincer ca ura copiii.
Nu imi explic altfel de ce pentru orice raceala, viroza, amigdalita, faringita, laringita etc imi dadea exclusiv tratament injectabil.
L.E.: am discutat cu maica-mea, se pare ca am avut un stafilococ, nu erau simple raceli.
Daca eram norocoasa, primeam Polidin. Erau niste injectii care nu dureau aproape deloc, ma duceam zambind sa le fac. Dar de cele mai multe ori, nu eram norocoasa, asa ca primeam o saptamana de Penicilina, urmata de o saptamana de Moldamin.
In cazul in care nu ati avut o copilarie ca a mea si nu stiti, Penicilina doare si ustura ca naiba cand este injectata. Moldaminul in schimb, doare cand e injectat si o saptamana dupa aia.
Aveam perioade de timp in care nu mai puteam sa stau jos decat pe un colac, nu mai puteam sa dorm pe spate, nici sa merg nu prea puteam. Si cand in sfarsit trecea durerea de la o injectie, venea timpul sa o fac pe urmatoarea.
Uneori, maica-mea ceda rugamintilor mele pline de lacrimi si muci si nu imi mai facea ultima injectie de Moldamin. Era fericirea suprema pentru mine!
Chinul asta a inceput la 7 ani, cand am intrat in colectivitate si ca orice copil, raceam foarte des si s-a sfarsit brusc pe la 10 ani, cand doamna doctor Stoica – zisa si spaima copiilor – a iesit la pensie.
Unii copii au avut Bau-Bau si Baba Cloanta, eu am avut Penicilina si Moldamin
Am fost mutata la doamna doctor Niculae, care era mai tanara, zambea des si prima data cand m-am dus la ea cu faringita mi-a dat antibiotic sirop. Sirop! Am iubit-o de atunci si pana pe la 25 de ani, cand mi-a gresit diagnosticul, dar asta e o alta poveste.
Cand aveam 12 ani mi-am luat primul caine si am facut si prima data vaccin antigripal. Nu stiu daca au avut vreo influenta, dar cert e ca de atunci am inceput sa racesc din ce in ce mai rar si sa fac faze mai usoare, fara febra 40 si zacut la pat cu zilele.
Voi ati facut Moldamin cand erati mici? Imi zicea cineva intr-o discutie ca nu mai stie sigur daca a facut sau nu, dar eu cred ca daca ai facut, stii. Nu ai cum sa nu iti mai amintesti. 🙂
Ramona spune 
Eu am facut si cand eram mai mare, nu doar cand eram mic :))
Dar a aparut moldamin V2 care doare mai putin, poti sa incerci cu incredere 🙂
Si astept cu nerabdare noul polidin 🙂
LikeLike